PARTITOCRATIE SAU PREZIDENTIALISM
Autor: Adrian CIOFLANCA
Dincolo de competitia intre persoane la care asistam acum, pe fond se desfasoara un conflict cu motive structurale intre presedintie si partidele care tind sa se organizeze intr-o partitocratie.
Zilele acestea, in politica, s-a vorbit foarte mult despre persoane. Am avut dezbateri aprinse asupra potentialilor premieri: cine este mai bun, Klaus Johannis sau Lucian Croitoru? Au fost trecute in revista CV-uri, s-au aruncat priviri in trecut, au fost schitate portrete ad-hoc si a fost masurat gradul de competenta si independenta al fiecaruia. S-a ajuns pina la detalii despre frumusetea, eleganta si barbatia respectivilor.
Problema este ca toate aceste discutii care ne consuma timp si energie rateaza aproape cu totul fondul problemei. De fapt, ceea ce vedem desfasurindu-se in ultimele saptamini si zile nu este o competitie intre persoane, ci doar un nou episod al unei probleme structurale, institutionale: conflictul dintre institutia prezidetiala si partidele care tind sa se asocieze intr-o partitocratie bazata pe Parlament. Primul episod al acestei confruntari l-am inregistrat in timpul lui Emil Constantinescu, care a pierdut treptat sustinerea parlamentara si, pina la urma, a reusit sa-i ostilizeze si pe putinii ramasi in tabara proprie prin gestul, controversat constitutional, de a-l demite pe premierul Radu Vasile. Urmatoarele episoade, de data aceasta ale unui razboi total, s-au consumat pe parcursul intregului mandat al presedintelui Traian Basescu: suspendarea din functie si blocarea sau boicotarea initiativelor prezidentiale (condamnarea comunismului, intentia de a provoca alegeri anticipate, referendumul pentru uninominal si, mai nou, cel pentru Parlament unicameral, demiterea guvernului Boc, opozitia fata de premierul desemnat Lucian Croitoru etc).
Ca o prima observatie, evenimentele de acest tip s-au consumat in timpul unor presedinti de dreapta si cu PSD ca promotor principal al partitocratiei, caruia i s-a alaturat PNL. Simptomatic, si PSD, si PNL au propus, in diferite momente, transformarea Romaniei intr-o republica parlamentara. Din acelasi motiv, voci din PD-L au cerut la un moment dat trecerea la prezidentialism (pozitie care, oficial, nu este urmata azi de Traian Basescu, care a laudat recent semi-prezidetialismul), iar, mai nou, presedintele doreste sa se reduca numarul de parlamentari si sa se renunte la una dintre camerele legislative.
Aceasta confruntare este permisa de Constitutie, dar nu neaparat cauzata de aceasta. Legea fundamentala a democratiei post-decembriste a dorit sa pastreze un echilibru intre presedintie si legislativ, croind un regim semi-prezidential. Nu este un regim mai bun sau mai prost decit altele. Intre avantaje se numara acela ca realizeaza un echilibru intre puterile din stat, nepermitind o concentrare discretionara a puterii intr-o parte sau in cealalta. Dezavantajul major este ca predispune la conflict intre cele doua institutii (avind ca miza principala formarea si controlarea Guvernului), mai ales in cazul in care majoritatile si presedintele provin din tabere diferite. Ambiguitatile in termeni procedurali din Constitutie sporesc acest pericol. Nu in ultimul rind, extinderea mandatului presedintelui la o perioada de cinci ani, vazuta initial ca o reforma politica, acutizeaza de fapt problema.
Constitutia ofera resurse atit presedintelui, cit si partidelor organizate intr-o majoritate sa pretinda preeminenta. Aceasta competitie nu este rea atita timp cit permite celor doua parti sa se verifice reciproc, dar, fireste, are efecte negative din momentul in care criza politica si blocajul se permanentizeaza.
Este evident ca exista si o componenta personala in aceasta problema. Personalitatea cu totul aparte a lui Train Basescu - care are un stil politic belicos, necompromisoriu si sever pina spre autoritar, care a ostilizat pe multi - a contribuit la escaladarea conflictului. Pe de alta parte, asistam la demonstratia de putere a unei aliante fara precedent, dar si eterogena, de forte parlamentare, economice si mediatice, unele dintre ele obscure, care va face batalia si mai dura.
Prezidentialele reprezinta o continuare a acestei confruntari cu motive structurale, dar nu neaparat si o rezolvare a ei. Indiferent de presedintele ales, este sigur ca vom avea si in continuare conflicte intre Parlament si Presedintie. De ce? Pentru ca se poate constitutional si pentru ca mizele sint foarte mari.
Comentarii